Fluoroscopia
Examinările rentghenologice (Axiom Iconos R100)
Rentghenografia - este o metodă rentghenologică de examinare, care permite obţinerea unei imagini statice de la obiectul examinat.
Începutul dezvoltării metodei rentghenologice ca metodă de diagnostic a fost pusa pe 8 noiembrie 1895 de fizicianul german Wilhelm Rontgen odata cu descoperirea razelor X (razele Rontgen). În 1901 pentru această descoperire savantul a fost decernat cu premiul Nobel. O etapă revoluţionară în dezvoltarea rentghenologiei şi în special a fluoroscopiei dotează cu anii 50, când îşi fac apariţia amplificatoarele de imagine şi camerele TV, fapt care a permis înbunătăţirea calităţii imaginii, stocarea ei în memoria calculatorului sau (şi) pe CD. Dar cel mai important fiind micşorarea dozei de iradiere.
Într-o formă mai simplificată, fluoroscopia constă dintr-un tub care este sursa de iradiere a razelor X şi un ecran fluorescent dotat cu un amplificator de imagine, între care se poziţionează pacientul pentru efectuarea examinării. În timpul examinării razele X penetreză organul examinat, imaginea primită se transmite pe monitor pentru a vizualiza detaliile obţinute.
Axiom Iconos R100 prezită o sistemă rentghenologică multifuncţională. Din avantajele acestui model putem enumăra urmatoarele direcţii:
- Calitatea înaltă a imaginii obţinute,
- Mobilitatea mesei rentghenologice, atât în plan longitudional cât şi în plan transversal (un mare avantaj în cazul pacienţilor imobilizaţi), ce permite printr-o singură cercetare examinarea mai multor segmente a corpului uman,
- Reducerea timpului de examinare,
- Protecţia maximă de iradiere a pacientului şi personalului medical,
- Control automat al expoziţiei,
- Posibilitatea micşorării dozei de iradiere cu 50% (avantajoasă în special în examinările pediatrice).
Toate acestea permit ridicarea nivelului calităţii de diagnosticare şi ce nu e mai puţin important micşorează considerabil gradul şi durata iradierii.
