Centrul de Diagnostic German

Tomografia Computerizată Cardiacă

Coronarografia prin Tomografie Computerizată a devenit posibilă odată cu apariţia sistemelor tomografice cu mai multe rânduri de detectori, deoarece arterele coronare au dimensiuni mici (2-4 mm) şi o mişcare foarte rapidă. Tomograful cu 64 de rânduri (slices) de detectori ajută la obţinerea rapidă a imaginilor şi, împreună cu reducerea ritmului cardiac prin medicaţie beta-blocantă şi în corelaţie cu electrocardiograma, permite practic "îngheţarea" cordului şi analizarea arterelor coronare.

• * Primul pas este efectuarea scorului de calciu. Aceasta implică o mare cuprindere a zonei cardiace şi calcularea, după o metodă standardizată (Agatston), a scorului de calciu. S-a demonstrat că scorul de calciu este factor de risc independent în bolile cardiovasculare, iar valoarea se încadrează în anumite limite în funcţie de vârstă şi sex şi se exprimă în percentile. De aceea, în ţările dezvoltate, la persoanele cu vârste peste 45 ani se face determinarea în dinamică a scorului de calciu pentru aprecierea riscului patologiei coronare şi necesităţii altor investigaţii mai amănunţite.
• * Pasul al doilea este efectuarea coronarografiei propriu-zise. Coronarografia prin Tomografie Computerizată are o rată de sensibilitate cuprinsă între 83% şi 99% şi o specificitate între 93% şi 98% în detectarea stenozelor arterelor coronare comparativ cu angiografia invazivă. Valoarea predictivă negativă mare - între 95% şi 100% în studiile publicate, sugerează că acest test poate fi o modalitate de diagnostic folositoare în excluderea prezenţei de stenoze coronariene la anumiţi pacienţi, preponderant la aceia la care probabilitatea pretest de a avea boala coronariană este mică-medie.

De asemenea, angiografia prin tomografia computerizată poate fi folosită pentru aprecierea grafturilor arteriale coronare, dar trebuie reţinut că, la aceşti pacienţi, este dificilă imagistică arterelor coronare native care sunt foarte calcificate. Pacienţii cu stenturi pot beneficia de această metodă neinvazivă, dar restenoza în stent este câteodată dificil de apreciat din cauza artefactelor metalice, mai ales la stenturile mici. În fine, coronarografia prin tomografie computerizată permite detectarea şi, uneori, chiar caracterizarea şi cuantificarea plăcilor aterosclerotice necalcificate - acesta fiind un teritoriu de mare interes, fără a exista înca suficiente date clinice pentru a susţine rolul lor în stratificarea riscului.